Depresia este o tulburare psihica cu o frecventa in continua crestere, ce poate sa apara la orice persoana si la orice varsta. Impactul sau asupra vietii este foarte mare deoarece afecteaza persoana in domenii multiple de functionare. Depresia inseamna un dezechilibru emotional profund, cu consecinte directe in plan personal si indirecte, asupra familiei, grupului social si domeniului profesional.
Cauzele acestei tulburari au fost indelung investigate, dar inca nu exista explicatii certe. Ca in multe alte situatii, se presupune ca este vorba de un cumul de factor ce se intrica si concura la aparitia manifestarilor depresive. Astfel, pe un fond de vulnerabilitate biologica actioneaza factori psihologici, ce tin de caracteristicile personalitatii individului, si factori de mediu. Acestia pot fi reprezentati de evenimente de viata negative, stres de intensitate si durata variabile, uneori simple si aparent minore nemultumiri si insatisfactii. In cele mai multe cazuri se poate identifica factorul trigger, care a reusit sa declanseze boala, dar aceasta nu se intampla mereu. Uneori toate lucrurile par a merge bine, si cu toate acestea se instaleaza, insidios, depresia. Fie ca stim de unde vine, fie ca apare din senin, urmarile sunt la fel de grave.
Depresia e mai mult decat o simpla deprimare si mai mult decat o stare trecatoare de rau, mai mult decat o lipsa de chef ori pofta de viata care se poate depasi prin propria vointa. Depresia nu e o slabiciune. Ea este o suferinta si o durere profunda, o tristete care imbraca sufletul saptamani si luni de zile. Depresia preia controlul asupra corpului, gandurilor, emotiilor, influentand atat starea fizica, cat si modul in care se vede lumea. Este o lentila inchisa la culoare, prin care e privita viata. Din cauza ei, mintea uita ce inseamna bucuria si speranta si nu mai stie sa simta decat deznadejde, lipsa de incredere, descurajare. Lucrurile altadata placute si interesul pentru lumea din jur isi pierd importanta, consecinta fiind retragerea in sine, izolarea sociala, evitarea sau ruperea legaturilor cu colegii, prietenii si uneori familia. Imaginea de sine si autostima se deterioreaza simtitor, apar sentimente de vinovatie, neputinta, abandon, blamare, inutilitate si lipsa de valoare. Gandurile sunt din ce in ce mai negre si mai pesimiste, ajungand pana la idei autolitice, motivate, sub presiunea bolii, de incapacitatea de a mai suporta imensa tristete si de a fi o povara pentru cei din jur. Sinuciderea reprezinta o complicatie de temut a acestei tulburari.
In plan somatic, depresia poate aduce o serie intreaga de simptome: dureri de cap, modificarea menstrelor, artralgii, ameteli, disconfort gastric, diaree sau constipatie, parestezii (intepaturi, furnicaturi) la nivelul extremitatilor, sensibilitate la stimuli (luminosi, acustici) s.a
Tulburarile de somn sunt printre cele mai frecvente si se manifesta prin somn superficial, cu dese intreruperi, cosmaruri, insomnie sau somnolenta. Caracterisc apare insomnia terminala, cu trezire cu cateva ore mai devreme decat de obicei, cu o stare accentuata de rau matinal: oboseala, teama, ingrijoare, ce se amelioreaza usor spre seara, fara insa a disparea complet. Scaderea apetitului alimentar este de asemenea frecventa, cu pierdere ponderala secundara, uneori ingrijoratoare. Mai pot sa apara descresteri ale libidoului, cu pierderea interesului pentru activitatea sexuala.
Intreg organismul e epuizat, exista o oboseala inexplicabila, activitatile simple, cotidiene necesita o concentrare si un efort foarte mare. Greutatea in luarea deciziilor, dificultatile de concentrare si de memorare a unor informatii obisnuite, incetinirea ritmului gandurilor, lentoarea vorbirii, pauzele lungi in conversatii, lipsa de modulatie a tonului vocii sunt alte semne de depresie.
Relativ frecvent se asociaza anxietatea, sentimentul de teama fara motiv, ingrijorari disproportionate pentru fapte de mica importanta, nervozitate, iritabilitate, neliniste, labilitate emotionala si incontrolabile momente de plans nemotivat sau insuficient motivat.
Fara un tratament adecvat, simptomele depresive pot dura saptamani si luni intregi.
Spre deosebire de alte afectiuni psihice, depresia are un prognostic bun atunci cand e diagnosticata si tratata corespunzator. Principala modalitate de interventie este cea farmacologica, in prezent existand suficiente optiuni medicamentoase. Cu toate acestea, medicamentul antidepresiv ideal nu exista, de aceea e important de stiut ca:
- exista o mare variabilitate de raspuns la medicatia antidepresiva, in functie de caracteristicile fiecarei persoane, care nu poate fi determinata anticipat
- medicatia antidepresiva nu da rezultate pe loc, uneori fiind necesare chiar si 1-2 luni inainte de instalarea efectelor pozitive (uzual, primele semne de ameliorare apar la 1-2 saptamani de la debutul administrarii)
- pot sa apara, ca la orice alt medicament, reactii adverse; acestea sunt de obicei moderate si dispar in cateva zile de la primele administrari
- un episod unic de depresie se trateaza 4-6 luni dupa recuperare; al doilea episod necesita pana la 1 an de tratament
- medicamentele trebuie administrate in doza terapeutica (fara atingerea acestei doze, medicatia e ineficienta)
- la decizia de oprire a tratamentului, aceasta se face prin scaderea gradata a dozelor, pentu a evita aparitia simptomelor de discontinuitate (acestea apar uneori si la omiterea unei singure doze)
- medicamentele antidepresive: 1. sunt eficiente; 2. nu sunt adictive; 3.nu isi pierd eficienta in timp; 4. nu cauzeaza efecte negative nici daca sunt administrate perioade lungi de timp.
In paralel cu tratamentul farmacologic, se dovedeste a fi utila terapia psihologica. Aceasta poate avea uneori doar rol suportiv, insa de multe ori ajuta la reconstruirea unei imagini pozitive, la identificarea zonelor personale de conflict, la dezvoltarea unor strategii mai eficiente de coping, la a redescoperi tot ce s-a uitat sau s-a pierdut in urma unei astfel de tulburari.
Depresia nu este o stare din care sa poti iesi in 5 minute. Depresia este cauzata de o serie de factori combinata cu un dezechilibru al compusilor chimici din creierul uman.
Si, ca o orice boala, depresia are nevoie de tratament specializat.
Cauzele depresiei
Depresia nu are o singura cauza. De cele mai multe ori ea apare dintr-o combinatie de stari de fapt. Chiar este posibil sa nu ai habar ca te-a afectat. Totusi, indiferent care i-ar fi cauzele, depresia este mai mult decat o stare psihica. Ea este corelata cu schimbari ale functiilor creierului si in stransa legatura cu un dezechilibru al unor tipuri de produsi chimici care duc semnale catre creier si nervi. Acesti produsi chimici se numesc neurotransmitatori. O serie de factori implicati in paritie depresiei sunt:
Factori genetici. Genetica joaca un rol important part in aparitia depresiei. Depresia poate exista intr-o anume familie de generatii intregi.
Traume si stres. Lucruri precum probleme financiare, ruperea unei relatii, moartea cuiva drag pot cauza depresia. Poti deveni depresiva dupa o serie de schimbari in viata ta, schimbari produse de schimbarea locului de munca, a scolii, terminarea perioadei de studentie sau chiar dupa casatorie...
Personalitate pesimista. Oamenii care au o impresie proasta despre propria persoana sau privesc viata intr-o maniera negativa sunt mult mai expusi riscului de a deveni depresivi. Aceste trasaturi ale personalitatii pot fi cauzele unei depresii mai usoare, numite distemie.
Starea de sanatate. Probleme medicale serioase, precum bolile de inima severe, cancerul sau infectia cu HIV (SIDA) pot contribui in buna masaura la aparitia starii de depresie, datorita slabiciunii psihice si a stresului la care este supusa o persoana afectata de aceste boli. Depresia poate inrautati lucrurile, de vreme ce inrautatesc starea de sanatate, a sistemului imunitar si pot face ca lupta cu boala sa fie mult mai greu de dus. In unele cazuri, depresia poate fi produsa chiar de unele medicamente menite sa imbunatateasca starea de sanatate.
Alte afectiuni psihice. Alte afectiuni psihice, precum anxietatea, anorexia, bulimia, schizofrenia sau abuzul de medicamente sau chiar droguri de mare risc pot fi cauzele depresiei.
Distimia este o alta dereglare. Oamenii simt o forma mai blanda de depresie pentru cateva zile sau pentru cel putin doi ani!
Simptomele depresiei sunt diferite. Ele pot include depresie timpurie, depresie postnatala si dereglare bipolara.
Dereglarea afectiva temporara prezinta simptome regasite in orice episod de depresie.
Depresia postnatala (Depresia Postpartum) este un tip de depresie care apare la femeile care au nascut recent. De obicei se manifesta in primele luni dupa nastere, insa poate aparea si la un an. Simptomele sunt aceleasi ca si intr-o depresie obisnuita. Deseori, depresiile postnatale interfereaza cu abilitatea mamei de a mentine legatura cu noul nascut. Este foarte important sa ceri ajutor daca treci prin asemenea situatii. Depresia postnatala este diferita de senzatiile din primele zile si care se rezolva de la sine.
Cine poate fi afectat de depresie?
Desi depresia te poate face sa te simti singura, 16% dintre americani o vor experimenta pe parcursul vietii. Depresia poate afecta pe oricine, insa variaza in functie de varsta si gen.
Femeile sunt de doua ori mai expuse decat barbatii. Riscul mai mare este prezent din cauza schimbarilor hormonale aduse de pubertate, ciclu menstrual, menopauza si sarcina.
Barbatii. Desi riscul la care sunt expusi este mai mic, barbatii sunt cel mai putin diagnosticati si un numar extrem de mic cere ajutor. Se poate ca ei sa prezinte semnele tipice unei depresii, dar prefera sa fie nervosi si ostili sau sa isi mascheze starea prin consum exagerat de alcool si droguri. Sinuciderea este riscul cel mai mare; numarul barbatilor care recurg la acest act disperat este de patru ori mai mare decat cel al femeilor.
Persoanele in varsta: din cauza pierderii unei persoane dragi sau din cauza ca locuiesc singuri. Ei pot deveni bolnavi din punct de vedere fizic si nu mai pot fi ca in tinerete. Aceste schimbari pot duce la depresie. Familia poate pune schimbarile pe seama imbatranirii si multi oameni in varsta nu vor sa discute despre sentimentele lor. Ca rezultat, putine persoane in varsta primesc ajutor specializat.
Ajuta-te singura sa lupti cu depresiaFiecare zi va fi o lupta atunci cand suferi de depresie. Terapia si grija medicilor sunt pasi importanti in recuperare. Dar poti sa faci si tu cateva lucruri pentru tine:
Recunoaste simptomele timpurii. Este important sa recunosti si sa mergi la un medic pentru diagnosticarea depresiei. Riscul unei alte depresii va scadea. Daca pretinzi ca problema nu exista, ea se va inrautati. De cine incerci de fapt sa te ascunzi? In ptimul rand iti faci rau tie! Gandeste-te la evenimentele care te-au adus intr-o stare asemanatoare.
Stabileste-ti teluri reale. S-ar putea sa te simti epuizata de tot ce ar trebui facut acasa si la serviciu. Nu fi prea dura cu tine! Aminteste-ti ca depresia este o boala si ca nu este de joaca. Stabileste-ti scopuri reale, usor de realizat pentru a te reincardra in rutina zilnica.
Fa ce iti place. Chiar daca nu ai chef, gaseste-ti timp pentru ceea ce iti place. Intalneste-te cu prietenii. Mergeti la o plimbare, la un film. Reia un hobby uitat de cativa ani.
Lasa deciziile importante pentru cand vei vedea iar lumea in nuante de roz. De vreme ce depresia iti poate zugravi lumea in nuante inchise, te sfatuim sa amani deciziile importante, de exemplu renuntarea la job.
Evita alcoolul. Desi ai putea crede ca te poate ajuta, alcoolul iti poate accentua depresia. Oamenii care sufera de depresie sunt expusi unui risc mare de a dezvolta probleme de abuz de substante. In plus, alcoolul interactioneaza cu multe antidepresive.
Fa sport. Este din ce in ce mai evident ca exercitiile ajuta in cazul depresiei. Gaseste o activitate pe care o faci cu placere si incepe usor. Treptat, incearca sa ajungi la 20-30 de minute de exercitii, trei patru zile pe saptamana!
Tipuri de depresie
1. În severă depresie, cunoscut uneori sub denumirea de unipolar sau depresie clinică, oamenii au o parte sau toate simptomele enumerate mai jos, pentru cel puţin 2 săptămâni. Sunt adesea mai multe luni sau mai mult. Episoade de boala poate să apară o singură dată, de două ori sau de mai multe ori în viaţa unei persoane.
2. În dysthymia (depresie sau "minor"), aceleaşi simptome sunt prezente într-o mai moale, şi durează cel puţin 2 ani. Persoanele cu dysthymia sunt frecvent lipsesc în spirit şi gust de viaţă şi de a trăi o viaţă fără bucurie şi de energie aproape că pare o prelungire naturală a vă personalitate. De asemenea, ele pot suferi episoade de depresie severă.
3. Manic-depresive boala sau tulburarea bipolară, nu este la fel de comun ca şi alte forme de depresie. Este caracterizata prin perioade de depresie alternand cu perioade de manie. În timpul episoadelor de manie, oamenii pot deveni hiperactive, euforic, şi iritabil. Pot economisi bani şi de a se angaja în sexuală greşeli. În unele persoane cu depresie uşoară supleanţi o forma de manie cunoscut sub numele de hypomania. Spre deosebire de alte tulburări ale dispoziţiei, femei şi bărbaţi sunt la fel de vulnerabile la tulburarea bipolară, dar femeile cu tulburare bipolară tind să aibă mai multe episoade de depresie şi mai puţine episoade de manie sau hypomania.
Simptome de depresie şi manie
Dacă de trei până la cinci sau mai multe dintre următoarele simptome persistă mai mult de 2 săptămâni (1 săptămână pentru mania), sau pot interfera cu munca sau a vieţii de familie, pacientul trebuie să obţină o evaluare amănunţită diagnostic. Această evaluare ar trebui să includă o examinare fizică completă şi istoria familiei. Nu toate persoanele cu depresie manifest toate aceste simptome. Severitatea simptomelor variază de la o persoană la alta.
Depresie
• Mood persistenţi trist, anxietate sau "gol"
• Pierderea de interes sau placere sa bucurat de o dată în activităţi, inclusiv de sex
• Nelinişte, iritabilitate sau excesiv de plâns
• Sentimentele de vinovăţie, nu de a-şi afirma ceva, neajutorare, inutilitate şi pesimismul
• Somnul prea mult sau prea puţin, se ridică foarte devreme în dimineaţa
• Pierderea poftei de mâncare sau de greutate, sau excesiv de aportul alimentar şi creştere în greutate
• A scăzut de energie, oboseală, senzaţie de a fi "încetinitorul"
• Gânduri de moarte sau sinucidere, sau tentative de suicid
• Dificultăţi de concentrare, amintindu sau de luare a deciziilor
• Simptome fizice persistente care nu răspund la tratament, cum ar fi dureri de cap, tulburări digestive cronice şi durere
Mania
• Exaltat stare de spirit atat de anormală, excesiv de euforie
• Iritabilitate
• Scăderea nevoie de somn
• Iluzii de grandoare
• Vorbeşte prea repede, fără oprire sau de
• Necontrolate de gânduri
• Crescut de activitate, inclusiv sexuale
• Creştere la energie
• Little comună sensul care duce la comportamentul riscant
• Socială comportament inadecvat
Cauze de depresie
Factori genetici
Există un risc crescut de depresie clinică, atunci când există un istoric familial de boală, sugerând că este posibil să existe o predispoziţie moştenită biologice. Acest risc este mai mare pentru persoanele cu tulburare bipolară. Cu toate acestea, nu toate persoanele care au un istoric familial au bolii. În plus, depresie severă, poate apărea şi la oameni care nu au istoric familial de boală. Acest lucru sugerează faptul că există factori suplimentari, care pot provoca depresie, dacă factorii biochimici, sau de condiţiile de mediu care produc stresul psiho-social şi a altor factori.
Biochimici factori
Aceasta a fost demonstrat că creierul chimie joacă un rol semnificativ în tulburări depresive. Stim, de exemplu, că persoanele cu depresie severă, de obicei, au dezechilibrelor de anumite produse chimice din creier, cunoscute sub numele de neurotransmitters. În plus, modelele de somn, care sunt afectate de biochimie a corpului, sunt, în general, la diferite persoane cu tulburări depresive. Depresia poate fi indusă sau atenuate cu anumite medicamente şi unele hormoni poate modifica moods. Ce nu este încă cunoscut este dacă "biochimic dezechilibru" în depresie sunt genetice sau cauzate de stres, un traumatism sau a unei boli fizice sau de altă condiţie de mediu.
De mediu şi a altor factori de stres
Urmatoarele au fost identificate ca factori care contribuie la depresie: pierderea unui iubit o, relaţia probleme, probleme financiare sau de o schimbare semnificativa in viata. Uneori debut de depresie a fost asociată cu o acută sau cronică fizice boală. În plus, aproximativ o treime din persoanele cu orice tip de tulburare depresivă de asemenea exponat cumva o tulburare de alcoolism sau de dependenta de droguri. 7
Alţi factori, psihologic şi social
Persoanele cu anumite caracteristici, cum ar fi pesimismul, scăderea de sine, sentimentul de lipsa de control asupra vieţii şi circumstanţe tendinţa de a supra-îngrijorare sunt mai susceptibile de a suferi de depresie. Aceste atribute pot evidenţia efectul de situaţii de stres sau pot interfera cu capacitatea de a face faţă sau de a recupera de la ei. Educaţie şi aşteptările asociate cu femeile pot contribui la dezvoltarea de aceste trăsături. Aparent, negative crezut modele sunt, de obicei, cu sediul în copilărie sau adolescenţă. Unii experţi au sugerat că tradiţionale de creştere a fetelor ar putea promova aceste trăsături şi, eventual, este un factor în mare incidenţă a depresiei la femei.
Riscul de depresie este mai mare pentru femei decât la bărbaţi
Numărul femeilor care suferă de depresie majoră şi dysthymia este de două ori pe cea a bărbaţilor. Acest raport de doi la unu nu depinde de rasă sau de factori culturali sau de situaţia economică. În aceeaşi proporţie există în alte zece ţări din lume. Acelaşi număr de bărbaţi şi femei, care suferă de tulburare bipolară (manic-depresie), dar de obicei, femeile au mai multe episoade depresive şi mai puţine episoade de manie. De asemenea, mai multe femei suferă de o varietate de rapid cicluri de tulburare bipolară, care pot fi mai rezistente la tratamentul standard.
Acesta este suspectat că o varietate de factori unic la viaţa femeilor joacă un rol important în depresie. Ancheta se concentrează acum pe înţelegerea acestor factori, printre care: factorii de reproducere, hormonale, genetice sau biologice, abuz şi opresiunii, interpersonale şi de factori, precum şi anumite caracteristici psihologice şi de personalitate. Chiar şi aşa, în anumite cauze ale depresiei la femei sunt neclare, deoarece multe femei, care au fost expuşi la aceşti factori nu suferă de depresie. Ce este clar este faptul că, indiferent de factori care contribuie la aceasta, depresia este o boală pentru care eficiente tratamente disponibile.
De diferite dimensiuni de depresie la femei
Anchetatori se concentrează pe următoarele domenii când studierea depresiei la femei:
Adolescenta
Înainte de adolescenta, nu există aproape nici o diferenţă în incidenţa de depresie printre baieti si fete. Dar, cu vârsta cuprinsă între 11 şi 13 de ani, este un abrupt creştere a incidenţei de depresie în fetelor. La vârsta de a ajunge la 15, femeile sunt de două ori mai multe şanse decât la bărbaţi s-au confruntat cu o gravă depresive episod. 2 Aceasta apare la un moment dat în timpul adolescenţei, în care rolurile şi aşteptările schimba dramatic. De factori de stres în timpul adolescenţei include formează o identitate, sexuale, de dezvoltare, adolescent scutire de la părinţi, şi procesul de luare a deciziilor, pentru prima dată. Toate acestea sunt, în plus faţă de alte fizică, intelectuală, şi hormonale. Aceşti factori de stres sunt adesea diferite pentru bărbaţi şi femei pot fi legate de cea mai mare incidenţă a depresiei. Studiile arată că în timpul liceului fetele au mai mari rate de incidenţă de depresie, tulburări de anxietate, mâncând tulburări, precum şi de tulburări emoţionale neadaptare decât băieţi. Barbatii, pe de altă parte, au o rată mai mare de tulburări de comportament perturbator.
Maturitate: relatiilor interpersonale si roluri la locul de muncă
Stres, în general, pot contribui la depresie la oameni care sunt biologic predispoziţie pentru această boală. Unii cercetatori care a propus o teorie de mare incidenţă a depresiei la femei nu se datorează mai mare vulnerabilitate, dar în situaţii de stres, că multe femei se confruntă. Aceşti factori includ stresul principal responsabilităţi la domiciliu şi locul de muncă, fie un singur părinte, de îngrijire pentru copii şi părinţii în vârstă. Nu a fost încă pe deplin înţeles modul în care aceşti factori afectează în special femeile.
Atât la femei ca la bărbaţi, incidenţa majoră depresie este mai mare în rândul separate şi divorţat, căsătorit şi pentru mai puţin, dar mai mare pentru femei, în ambele cazuri. În calitate de o casnicie, cu toate acestea, poate contribui în mod semnificativ la depresie. S-a arătat că lipsa de o relaţie de încredere şi intimitate, combinate cu grave probleme sunt legate de starea civilă pentru a depresiei la femei. De fapt, ea a fost demonstrat că ratele de incidenţă de depresie sunt mai mari la femeile cu nefericita casatoriilor.
Evoluţii privind sexualitatea feminină
Acestea includ de ciclu menstrual, sarcina, postpartum, infertilitate, menopauză, şi, uneori, decizia de a nu purta copii. Aceste evenimente provoca schimbări în starea de spirit şi, în unele femei includ depresie. Cercetătorii au confirmat că hormoni afecta creierul chimice care controlează emoţiile şi moods. Nu se cunoaşte până în prezent, cu toate acestea, nici un fel de mecanism biologic care explică de hormoni de acţiune în acest proces.
Multe femei experienţă de comportament şi de anumite modificări fizice asociate cu diferite faze ale ciclului menstrual. În unele femei, aceste schimbări sunt severe, apar cu regularitate, şi să includă stare de depresie, iritabilitate şi alte modificări fizice şi emoţionale. Aceste modificări, cunoscut sub numele de sindromul premenstrual sau premenstrual dysphoric tulburare de obicei, începe după ovulaţie şi intensifica treptat, până la începerea menstruaţiei. Oamenii de ştiinţă sunt explorează modul în care ciclul de suişuri şi coborâşuri, concentraţia de estrogen şi a altor hormoni, pot afecta în chimie a creierului asociate în special cu tulburări depresive.
Fluctuaţii în starea de spirit în timpul perioadei postpartum pot varia de la "Low" trece starea de spirit care apar imediat după naştere, la episoade de depresie severă, depresiuni care devin severe şi dezactivarea psihotice. Studiile sugerează că femeile care suferă depresie severă, după naştere, de multe ori au avut anterior episoade de depresie, cu toate că acestea nu au fost diagnosticate şi pacientul care nu a primit tratament.
Sarcina (dacă doriţi) este rareori un factor care contribuie la depresie, avort şi nu pare a creşte incidenţa de depresie. Femeile care au probleme de fertilitate mai experienţă extrem de anxietate sau de tristeţe, dar nu a fost determinată, dacă acest lucru contribuie la creşterea incidenţei de depresie. În plus, în stadiul de a fi o mama poate fi un risc ridicat de stres şi depresie din cererile care implică.
Menopauza, în general, nu reprezintă un risc crescut de depresie. De fapt, studiile au arătat că depresia în timpul menopauză, cu toate că anterior, considerat ca o tulburare specifice, nu se deosebeşte de cea a altor vârstele. Femeile mai multe şanse de a experimenta depresie în timpul acestei etape sunt cele cu un istoric de episoade depresive anterioare.
Cultural considerente
Cu privire la depresie, în general, rata de depresie răspândită în rândul femeilor din Africa şi Hispanic rămâne de două ori pe cea a bărbaţilor de la aceeaşi sursă. Anumite elemente, cu toate acestea, indică faptul că depresia majoră şi dysthymia sunt susceptibile de a fi diagnosticate mai puţin frecvent în African American femei şi un pic mai adesea în Hispanics decât în Caucazian femei. Prevalenţa de alte grupuri etnice, rasiale şi nu este definitivă.
Simptomele pot prezenta în mod diferit, iar acest lucru poate influenţa recunoaşterea şi diagnosticul de depresie în minorităţilor. De exemplu, Africa americanii au mai multe şanse de a se plâng de simptome somatice, cum ar fi schimbarea poftei de mâncare, indispoziţie şi organism aches.
Mai mult decât atât, modul în care oamenii percep simptome de depresie depinde de cultură. Aceşti factori trebuie să fie în considerare atunci când se lucrează cu femei din diferite etnice fundaluri.
Victimizarii
Studiile arată că femeile care au fost battered sau hartuiti sexual în copilărie au o probabilitate mai mare de a suferi de depresie clinică, la un moment dat în viaţa lor, comparativ cu cei care nu au experienţă. În plus, mai multe studii arată o incidenţă mai mare de depresie în rândul femeilor care au fost violate în adolescenţă sau maturitate. Aceste observaţii sunt foarte importante, pentru că mai multe femei decât bărbaţi au fost victime ale abuzurilor sexuale din copilarie. Femeile care au fost victime ale comună alte forme de abuz, cum ar fi abuzul fizic sau hărţuirii sexuale la locul de muncă, pot, de asemenea, au o incidenţă mai mare de depresie. Abuzul poate duce la depresie, deoarece cauzele scăzut de sine şi de tristeţe, vinovăţie şi izolare socială. Nu pot fi factori de risc pentru depresie în biologice şi de mediu în imbatranire dysfunctional ca o familie. Mai mult de cercetare, este necesară pentru a înţelege dacă victimizarii este legat în special la depresie.
Sărăcia
Femeile şi copiii reprezintă şaptezeci şi cinci la sută din populaţie trăieşte în sărăcie în SUA Sărăcia conduce la stres mulţi factori, cum ar fi de izolare, de incertitudine, frecvente evenimente negative, şi puţin acces la resurse de ajutor. De tristete si lipsa de entuziasm sunt frecvente în rândul persoanelor de venituri mici, precum şi între cei care nu au nici un ajutor social. Dar investigaţiile încă nu au stabilit dacă depresia este mai frecventă în rândul persoanelor care se confruntă aceste stressors de mediu.
Depresia la vârstnici
Ceva timp în urmă, sa crezut ca femeile au fost deosebit de sensibile la depresie, atunci când copiii lor au fost în casa ei şi se confruntă cu "sindromul cuib gol", un sentiment profund pierderea de scop şi de identitate. Cu toate acestea, studiile ştiinţifice nu indică o creştere a depresiei în rândul femeilor, în această etapă a vieţii.
Ca şi în grupele de vârstă mai tânără, mai multe femei decât bărbaţi suferă de depresie în limită de vârstă. În mod similar, în toate vârstele, care nu sunt casatoriti (inclusiv văduve) este un factor de risc pentru depresie. Cel mai important lucru este că depresia nu ar trebui să fie considerat ca o consecinţă normală a fizice, sociale şi de probleme economice cu care se confruntă, în limită de vârstă. De fapt, studiile au arătat că cea mai mare de adulţi sunt mulţumiţi cu viaţa lor.
Aproximativ 800.000 SUA oamenii sunt văduvit în fiecare an. În cea mai mare parte aceste persoane sunt mai în vârstă şi femeile au o bună imagine de simptome depresive variat. Cele mai multe nu au nevoie de tratament, dar cele cu tristeţe moderată sau severă, pare mai bine sa participe la grupuri de sprijin sau pentru a primi alte tratamente psiho-social. Cu toate acestea, o treime din văduve, bărbaţi sau femei, au un episod de depresie majoră, în prima lună după decesul soţului / soţiei, şi jumătate din aceste punct de vedere clinic, depresie rămâne timp de un an. Aceste tulburări depresive răspund la tratamentul cu antidepresive, dar este încă în curs de investigare în cazul în care cel mai bun timp pentru a începe terapia şi cum să combine medicaţie cu tratamente psiho-social.
Nu există tratament pentru depresie
Deci, depresie severă răspunde foarte bine la tratament. De fapt, o parte din sentimentul de neputinţă care însoţeşte grave depresie este să cred că are o condiţie este "incurabile". Pentru cei care cred că ar trebui să furnizeze informaţii cu privire la eficacitatea tratamentelor moderne într-un mod care recunoaşte că este simtit scepticism. Ca orice altă boală, de tratament, mai devreme este pornit, acesta poate fi mai eficientă şi cea mai mare probabilitate de a împiedica serios relapses. Desigur, tratamentul nu se elimine factorii de stres inevitabil de viaţă, sau de suişuri şi coborâşuri. Dar acesta ajută foarte mult la capacitatea de a face faţă acestor provocări şi realizări care bucurie de viaţă.
Primul pas în tratarea depresiei, trebuie să fie o examinare completa fizice pentru a se asigura că nici o condiţie fizică care pot determina simptome depresive. Anumite medicamente au efecte secundare care sunt similare cu simptome de depresie, care ar trebui să informeze medicul despre orice medicamente pacientul ia. Imposibilitatea de a descoperi orice fizice din cauza depresiei, atunci medicul trebuie să efectueze o evaluare psihologica a pacientului sau se referă la o sănătate mentală profesionale.
Tratamente pentru Depresie
Cele mai frecvent utilizate tratamente pentru depresie sunt antidepresive, psihoterapie sau o combinaţie a celor două. Natura şi gravitatea de depresie, şi într-o oarecare măsură individuală preferinţă, va determina care dintre aceste opţiuni de tratament este adecvată. Pentru uşoară sau moderată, depresie, una sau ambele aceste tratamente poate fi benefică. În timp ce pentru cele mai importante depresie, sau dezactivarea este recomandat ca un prim pas la utilizarea de medicamente. În combinate de tratament, medicamente pot scuti simptome mai repede, în timp ce învaţă psihoterapie cele mai eficiente metode de a aborda problemele.
Medicamente
Există mai multe tipuri de antidepresive care sunt utilizate în tratamentul tulburărilor depresive. Acestea includ noi medicamente, în special inhibitori selectivi de serotonină reuptake (SSRIs), antidepresive triciclice şi inhibitori de monoamine oxidaza (MAOIs). SSRIs şi alte noi medicamente, care afectează neurotransmitters, cum ar fi dopamina sau norepinephrine în general, au mai puţine efecte secundare decât antidepresive triciclice. Fiecare are o chimice diferite căi de la creier, care sunt legate de moods. Antidepresivele nu sunt dependenta. Desi unele persoane se simt mai bine în primele săptămâni de tratament, antidepresive, trebuie luate regulat pentru cel puţin 4 săptămâni, în unele cazuri, pentru 8, înainte de efectul terapeutic este complet. Pentru a fi eficientă şi pentru a preveni recidiva, medicamentul trebuie să se ia de la 6 la 12 luni, de la medicul de atenţie. Administrarea de medicamente ar trebui să fie monitorizată îndeaproape pentru a se asigura că pacientul este de a lua doza cea mai eficientă şi pentru a minimiza reacţii adverse. În cazul celor care au avut deja mai multe episoade de depresie, cel mai eficient mod de prevenire a acestora este de tratament cu antidepresive pe termen lung.
Medicul care prescrie medicamentul administrat la pacienţii cu privire la posibilele efecte secundare şi, în cazul MAOIs, restricţiile privind dieta şi alte medicamente. În plus, se ia în considerare orice altă reţetă sau nonprescription sau suplimentele alimentare pe care pacientul este de a lua, pentru că unele dintre acestea poate provoca o reacţie negativă atunci când luate împreună cu un antidepresiv. De asemenea, pot exista restricţii în timpul sarcinii.
Pentru tulburarea bipolară, tratamentul de a alege, de mai mulţi ani, a fost de litiu. Acest lucru poate fi foarte eficient în reglementarea chef fluctuaţiile care sunt tipice pentru această boală. Utilizarea acestora trebuie să fie atent monitorizate, deoarece o mică schimbare se poate face o doza eficace în doze toxice. Cu toate acestea, litiu nu trebuie utilizat în cazul în care persoana are un tiroidian boala de ficat sau, dacă aveţi inima sau dacă suferiţi de epilepsie. Din fericire, pe care le-au găsit alte medicamente pentru a ajuta la controlul fluctuaţii în starea de spirit. Între aceste două anticonvulsants care controlează starea de spirit, carbamazepine (Tegretol ®) şi acid valproic (Depakote ®). Aceste două medicamente au fost acceptate pe scară largă în practica clinică, valproate şi a fost aprobat de Food and Drug Administration din SUA (FDA) în calitate de primar de tratament acut mania. Medicii trebuie să monitorizeze cu atenţie tratament pentru fete care ia acid valproic, deoarece unele studii indică faptul că ea poate interfera cu funcţia de hormoni la adolescenţi. Alte anticonvulsants care sunt folosite în prezent sunt lamotrigine (Lamictal ®) şi gabapentin (Neurontin ®). Poziţiile lor în ierarhia de tratamente de tulburare bipolară, rămâne în studiu.
Majoritatea persoanelor care suferă de tulburare bipolară ia mai mult de un drog. În plus faţă de litiu sau o anticonvulsivante, de multe ori a lua un alt medicament pentru a diminua simptomele de agitaţie, anxietate, insomnie sau depresie. Unele studii indică faptul că atunci când se iau un antidepresiv, fără a lua un alt medicament care stabilizează starea de spirit, creşte riscul de a induce o stare de manie sau hypomania. Există, de asemenea, un risc mai mare ca o persoana va dezvolta tulburare bipolară ciclu de repede. Este extrem de important pentru pacient, pentru a găsi cea mai bună combinaţie de aceste medicamente şi acest lucru necesită o monitorizare atentă de către medic.
Plante medicinale
În ultimii ani, acolo a apărut un interes puternic în folosind ierburi pentru tratamentul depresiei şi anxietăţii. St John's Wort, sau Corazoncillo (Hypericum perforatum) este o plantă ierboasă care este larg utilizat ca un tratament pentru depresie uşoară până la moderată, în Europa şi a atras recent atenţia publicului american. De plante, care este un arbust atractiv mic, galben flori, a fost utilizată de secole în multe căi de atac şi de origine naturală. În Germania, în prezent, Hypericum este folosit mai mult decât orice alt antidepresiv în tratarea depresiei. Cu toate acestea, studiile ştiinţifice au fost efectuate cu privire la utilizarea sa au fost pe termen scurt şi se bazează pe un număr de doze diferite.
Ca răspuns la interesul faţă de St John's Wort, a institutiilor nationale de sanatate a SUA (Nih) derulează un studiu de 3 ani, sponsorizat de către trei membri: Institutul Naţional de Sănătate Mintală, Institutul Naţional de Medicină alternativă şi complementară, şi biroul de suplimente alimentare. Studiul a inclus 336 de proiectare pacienţii cu depresie majoră, repartizate aleatoriu la unul dintre cele trei tratamente, care durează de 8 săptămâni. O treime din pacienţii care primesc o doză fixă de Sf. Ioan, la o terţă parte va utiliza comună SSRI medicamente pentru depresie, şi un alt treilea va avea un placebo (o pastila uita exact la fel ca SSRI şi pe iarbă, dar fără nici un ingredient activ). Acestea vor fi urmate de alte 18 săptămâni pentru participanţi de a arăta îmbunătăţire. La încheierea de 3 ani de studiu va analiza şi va face publice rezultatele.